Mulți români refuză să meargă la muncă. România rămâne o țară cu un număr semnificativ de beneficiari ai ajutoarelor sociale. În anul 2024, 259.418 persoane au primit venitul minim de incluziune, o formă modernizată a ajutoarelor sociale, introdusă pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate economică.
Mulți români refuză să meargă la muncă
Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta a înlocuit ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei, intrând în vigoare din data de 1 ianuarie 2024.
În 2024, aproximativ 14.855 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat să presteze ore în folosul comunității ori să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pentru a își căuta un loc de muncă.
Legislația prevede clar că ”persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă”. Cu toate acestea, mulți români refuză să muncească și preferă să rămână fără venitul minim de incluziune.
Preferă să trăiască din ajutoare sociale
Tot în 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune au fost în județele Dolj (15.310), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).
În ceea ce privește topul localităților cu cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, anul trecut pe primul loc s-a situat comuna Râmnicelu (județul Buzău), cu 876 beneficiari. Și cum comuna are 4.726 locuitori, asta înseamnă că aproape 20% dintre ei trăiesc din ajutoare sociale.
Pe locul doi ca număr de beneficiari s-a situat comuna Valea Moldovei din Suceava (832), comună ce are 4.393 locuitori. Locul trei a fost ocupat de comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 beneficiari.
De la 1 martie 2024, valoarea ajutorului lunar de incluziune pentru o persoană singură a fost stabilită la suma de 346 lei, pentru o familie cu copii – 879 lei și 504 lei pentru o persoană singură având vârsta peste 65 de ani.
Care este explicația
Sociologul Robert Santa a explicat de ce mulți români refuză să muncească. El a spus că unele persoane consideră că sunt mai câștigate doar având acest ajutor financiar minim decât să caute un loc de muncă unde nu se simt bine sau obosesc.
„Sunt mai mulți factori. Este posibil ca o parte dintre aceste persoane, deși se încadrează pentru acest ajutor, să aibă și alte surse de venit pe care nu le vedem. Să nu uităm că în zonele sărace din mediul rural un rol foarte important îl constituie veniturile primite din partea rudelor care muncesc în străinătate, în special muncă sezonieră.
De multe ori, zonele cu mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune, nu sunt neapărat cele dinamice economic.Există și anumite persoane care consideră că sunt mai câștigate doar având acest ajutor financiar minim decât să caute un loc de muncă pe care nu îl agreează, deși venitul minim de incluziune este cu mult sub salariul minim pe economie”, a declarat sociologul Robert Santa pentru Adevărul.
