Premierul Ilie Bolojan a declarat, la Euronews România, că nu a refuzat întâlnirea cu primarii, cum au susținut aceștia. El spune că nu a mai putut participa din cauza unei ședințe prelungite la Parlament. Șeful Guvernului a explicat și variantele discutate pentru reducerea cheltuielilor în administrația locală.
Bolojan: „Nu a fost niciodată un refuz de întâlniri”
Premierul Ilie Bolojan a răspuns criticilor privind lipsa sa de la consultările cu primarii, organizate miercuri la Guvern. El a precizat că absența sa nu a fost un gest de refuz, ci rezultatul unei suprapuneri de program.
„Am fost la toate consultările cu autoritățile locale, deci m-am văzut, în aceste aproape 3 luni de zile de când sunt premier, de cel puţin 10 ori cu autoritățile locale şi din punctul ăsta de vedere, având şi cei 20 de ani în spate de administraţie, ştiu destul de bine problemele. Deci, n-a fost niciodată un refuz de întâlniri. Ieri, pur şi simplu, s-au suprapus două activități, s-a lungit o şedinţă la Parlament şi nu am mai putut să vin la întâlnirea cu primarii, dar când ai doi vicepremieri şi ministru de resort, înseamnă că a fost o întâlnire cât se poate de bună”, a declarat premierul pentru Euronews România.
Reducerea cheltuielilor din administrația locală
Discuțiile cu primarii au vizat în special situația cheltuielilor din administrația locală. Întrebat dacă se va aplica o formulă unitară de reducere a posturilor, Ilie Bolojan a explicat că nu se poate aplica aceeași măsură pentru toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT).
,,Nu va fi unitar, pentru că unii s-au gospodărit mai bine, nu au risipit banii, iar alţii au exagerat, s-au dus la limita maximă şi nu ai cum să tai, de exemplu, 10% în mod unitar de la toţi. Pentru că, spre exemplu, Consiliul Judeţean Bihor are 88 de angajaţi, sub 90 de angajaţi, este totuşi într-un judeţ destul de mare, iar alte consilii judeţene care sunt cu număr dublu sau triplu de angajaţi nu cred că merg mult mai bine decât merge Consiliul Judeţean Bihor”, a precizat șeful Guvernului.
Deficit bugetar și cheltuieli publice
Premierul a insistat că reducerea deficitului bugetar presupune tăieri de cheltuieli. România are în prezent o diferență semnificativă între venituri și cheltuieli, iar Guvernul consideră că administrația locală trebuie să contribuie la echilibrarea finanțelor publice.
„Sper să ajungem la o soluţie, pentru că eram cu toţii conştienţi că la asemenea deficit, deci diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, nu poţi să reduci acest deficit dacă nu scazi cheltuielile”, a spus Bolojan.
În opinia acestuia, în ultimii ani administrațiile locale nu au fost motivate să gestioneze eficient fondurile. Transferurile bugetare de la centru au fost acordate fără condiționări legate de performanță.
„Noi am făcut o greşeală majoră în aceşti ani că am demotivat administraţiile locale să facă administrare corectă, transferându-le bani fără probleme. Nu am condiţionat aceşti bani de performanţă. Gândiţi-vă că am suspendat în fiecare an o prevedere bugetară foarte importantă care spunea clar – banii de transfer bugetar, deci de sprijin de la stat, se dau direct proporţional cu gradul de încasare a impozitelor locale. Deci, tu nu-ţi făceai treaba, nu contează, noi îţi dădeam bani cât să-ţi acoperi toate cheltuielile. Nu merg lucrurile aşa”, a afirmat premierul.
Două variante de reducere a cheltuielilor
După discuția de miercuri, Lia Olguța Vasilescu, președintele Asociației Municipiilor din România și primar al Craiovei, a explicat că Guvernul a pus pe masă două scenarii pentru reducerea cheltuielilor în administrația locală.
„Guvernul a venit cu două propuneri în privinţa reducerii cheltuielilor în administraţia locală, una privind o reducere de cheltuieli de salarizare de 10% pentru fiecare UAT şi o a doua variantă ca din total posturi să fie o reducere de 40%, cu o frână de 20% din cele ocupate deja”, a declarat Vasilescu, citată de Agerpres.
Ea a subliniat că nu există două primării identice în ceea ce privește schema de personal și că măsurile trebuie adaptate fiecărei situații.
Administrarea diferențiată, cheia reformei
Bolojan a pledat pentru o abordare diferențiată, în funcție de performanțele și structura fiecărei autorități locale. El a dat exemplul Consiliului Județean Bihor, pe care l-a condus în trecut, ca instituție cu un număr mic de angajați raportat la dimensiunea județului.
În schimb, alte consilii județene sau primării au un aparat administrativ de două sau trei ori mai mare, fără rezultate vizibil superioare.
