BBC: Cu câteva zile înainte de Conferința de Securitate de la München, relația dintre SUA și Europa este mai tensionată ca oricând. Politicile președintelui Donald Trump ridică semne de întrebare serioase privind viitorul NATO și aplicarea Articolului 5.
Se împlinește un an de la momentul în care vicepreședintele american JD Vance a șocat liderii europeni la Conferința de Securitate de la München, criticând dur Uniunea Europeană și România pentru politicile privind migrația și izolarea partidelor extremiste.
Atunci, Vance avertiza că cea mai mare amenințare la adresa Europei vine „din interior”.
Europa sub presiune înainte de Conferința de la Munchen. Mai garantează Trump Articolul 5 NATO?
Potrivit unei analize publicate de BBC, acel discurs a fost doar începutul unei transformări profunde a ordinii mondiale sub administrația Donald Trump.
De atunci, Washingtonul a zdruncinat relațiile tradiționale cu Europa, tratând aliați și adversari deopotrivă prin tarife punitive, presiuni politice și decizii imprevizibile.
În ultimele luni, lumea a asistat la operațiunea spectaculoasă din Venezuela, soldată cu capturarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale, la demersuri controversate privind oprirea războiului din Ucraina, dar și la episoade care au alarmat capitalele europene, precum presiunile asupra Groenlandei sau ideea ca Canada să devină „al 51-lea stat” american.
Anul acesta, Conferința de la München riscă din nou să fie scena unor tensiuni majore. Delegația americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, iar peste 50 de lideri mondiali sunt așteptați la discuții. Contextul este însă mult mai apăsător.
Lasă Trump Europa singură în fața amenințării rusești?
Noua Strategie Națională de Securitate a SUA, publicată la finalul anului trecut, cere explicit Europei „să se ridice pe propriile picioare” și să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare”.
Mesajul a amplificat temerile că Washingtonul este tot mai puțin dispus să garanteze securitatea vechilor aliați.
Un moment-cheie care a confirmat schimbarea profundă a relației transatlantice a fost criza Groenlandei.
Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite „trebuie să dețină” teritoriul arctic, invocând interese de securitate, și nu a exclus, temporar, folosirea forței.
Groenlanda este teritoriu autoguvernat al Danemarcei, stat membru NATO, iar premierul danez a avertizat că o preluare militară ostilă ar însemna sfârșitul alianței nord-atlantice așa cum a funcționat timp de 77 de ani.
Criza a fost dezamorsată temporar printr-un „plan-cadru”, însă ironiile ulterioare ale lui JD Vance la adresa europenilor au lăsat urme adânci. Întrebarea care planează acum asupra reuniunii de la München este dacă legăturile de securitate dintre Europa și SUA mai pot fi reparate.
Relația Europei cu Trump s-a schimbat radical
Fostul șef al MI6, Alex Younger, consideră că relația s-a schimbat radical, dar nu este complet distrusă.
„Încă beneficiem enorm de relația cu America în materie de securitate, armată și informații”, spune el, adăugând că Trump are dreptate atunci când cere Europei să își asume o parte mai mare din povara apărării.
Dezechilibrul dintre cheltuielile de apărare ale Europei și ale SUA stă la baza resentimentelor de la Washington.
În timp ce Rusia alocă peste 7% din PIB pentru apărare, unele state NATO, precum Spania, nu ating nici pragul minim de 2%. Divergențele merg însă dincolo de domeniul militar, atingând comerțul, migrația și libertatea de exprimare.
Organizatorii Conferinței de Securitate de la München avertizează, într-un raport recent, că strategia americană postbelică, bazată pe multilateralism, integrare economică și promovarea democrației, este pusă sub semnul întrebării.
„Sub administrația Trump, toți acești piloni au fost slăbiți sau contestați deschis”, a spus Tobias Bunde, director de cercetare al conferinței.
Cea mai sensibilă întrebare rămâne însă legată de NATO. Mai funcționează cu adevărat Articolul 5, clauza de apărare colectivă? Oficialii insistă că da, dar comportamentul imprevizibil al administrației Trump ridică dubii serioase.
„Testul Narva”
BBC vorbește despre așa-numitul „Test Narva”. Orașul estonian Narva, locuit majoritar de vorbitori de rusă și situat chiar la granița cu Rusia, ar putea deveni un scenariu ipotetic de provocare.
Dacă Moscova ar încerca să intervină sub pretextul „protejării minorității ruse”, ar reacționa SUA pentru a apăra Estonia? Întrebări similare se ridică și în cazul Coridorului Suwalki sau al arhipelagului arctic Svalbard.
După criza Groenlandei, nimeni nu mai poate spune cu certitudine cum ar reacționa Donald Trump la o activare reală a clauzei de apărare mutuală. Conferința de Securitate de la München ar putea oferi indicii importante despre direcția alianței transatlantice. Rămâne însă posibil ca răspunsurile să nu fie cele pe care Europa le așteaptă.
