Analiștii avertizează că Putin ar putea pregăti noi acțiuni militare împotriva țărilor europene. Aceștia descriu cinci scenarii specifice de atac, spunând că cele mai probabil implică tentative de ocupare a 16 teritorii.
Avertismentul provine dintr-un raport din februarie 2026 intitulat „Următoarea mișcare a lui Putin?”, realizat de Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate din cadrul Consiliului Atlantic.
Potrivit autorilor raportului, orice rezultat al războiului din Ucraina l-ar putea încuraja pe Vladimir Putin să escaladeze și mai mult pentru a restabili poziția globală a Rusiei.
Rusia va încerca să ocupe teritorii din Norvegia, Finlanda și Estonia.
Consiliul Atlantic: Risc de război major în Europa declanșat de Rusia. Putin vrea să ocupe 16 teritorii
Analiștii Consiliului Atlantic susțin că Putin ar putea încerca să testeze Articolul 5 – Clauza de apărare colectivă – al NATO în domenii în care se așteaptă ca răspunsul Alianței să fie limitat.
Experții descriu scenariul cel mai puțin riscant pentru Moscova ca fiind ocuparea arhipelagului norvegian Svalbard.
Rusia ar putea folosi un pretext formal pentru a desfășura trupe pe insule, bazându-se pe un răspuns slab din partea Oslo și a aliaților săi.
O altă țintă probabilă a agresiunii, potrivit analiștilor, sunt Insulele Åland, care aparțin Finlandei.
Cucerirea acestui teritoriu demilitarizat ar permite Kremlinului să obțină controlul asupra unor rute maritime cheie din Marea Baltică, acolo unde petrolierele sale din flota din umbră sunt acum sechestrate de aliații NATO.
Al treilea scenariu prevede o operațiune militară rapidă în estul Estoniei, în 16 orașe de frontieră, cum ar fi Narva. Propaganda rusă ar putea justifica o astfel de mișcare susținând că protejează locuitorii vorbitori de limbă rusă de amenințări fabricate.
A patra opțiune implică insula suedeză Gotland, care este strategic importantă pentru apărarea întregii regiuni baltice. Ocuparea insulei ar permite forțelor ruse să desfășoare acolo sisteme de apărare aeriană și să restricționeze accesul NATO la statele baltice.
Experții descriu cel mai periculos scenariu ca fiind o încercare de a străpunge un coridor terestru către regiunea Kaliningrad prin teritoriul Lituaniei sau Poloniei. O astfel de operațiune ar duce inevitabil la o ciocnire directă la scară largă cu principalele forțe ale NATO.
Grupurile de luptă ale NATO pe Flancul estic. În România, grupul e condus de Franța
NATO a stabilit o „Prezență Înaintată Îmbunătățită” (eFP) semnificativă, permanentă, de-a lungul Flancului estic, care se întinde de la Marea Baltică până la Marea Neagră.
Aceasta cuprinde opt grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Patru grupuri de luptă inițiale (2017) își au sediul în Estonia (condus de Regatul Unit), Letonia (condus de Canada), Lituania (condus de Germania) și Polonia (condus de SUA).
În urma invadării Ucrainei din 2022, au fost înființate patru grupuri de luptă similare suplimentare în Bulgaria (condus de Italia), Ungaria (condus de Ungaria), România (condus de Franța) și Slovacia (condus de Cehia).
Grupul de luptă NATO „Prezență Înaintată Întărită” a fost înființat în urmă cu trei ani și este dimensionat la nivelul unui batalion, dar este conceput pentru a se extinde, dacă este necesar, până la nivelul unei brigade.
Baza sa este situată la Centrul Național de Instruire Întrunit din Cincu, județul Brașov. Grupul este condus de Franța, iar alături de trupele franceze din România sunt desfășurați, prin rotație, militari din Belgia, Olanda, Luxemburg și Spania.
Rusia nu se oprește la războiul din Ucraina
În ciuda pierderilor grele din Ucraina, Rusia demonstrează o capacitate puternică de a-și reconstrui armata. Agresorul își pune activ economia pe o poziție de război, cheltuind peste 6% din produsul său intern brut pentru sectorul apărării.
Rusia își extinde, de asemenea, cooperarea cu China, și Coreea de Nord pentru a eluda sancțiunile și a-și asigura aprovizionarea cu arme.
Acest sprijin permite Kremlinului să reziste presiunii internaționale și să continue consolidarea capacităților sale ofensive în apropierea granițelor Europei.
Vastul arsenal nuclear al Rusiei – cel mai mare din lume – reprezintă o amenințare separată, pe care Vladimir Putin o folosește pentru șantaj politic, potrivit raportului citat de Militarnyi.
Analiștii îndeamnă țările europene să nu se bazeze exclusiv pe asistența din partea Statelor Unite și să își consolideze propriile capacități de apărare.
Raportul subliniază nevoia urgentă ca Europa să se reînarmeze și să își sporească prezența militară pe Flancul estic al NATO.
Doar o demonstrație clară de forță și unitate reală, susțin autorii, va putea descuraja Kremlinul să pună în aplicare planurile agresive în următorii ani.
