Chişinăul subliniază că obiectivul Republicii Moldova rămâne aderarea la UE, întrucât aceasta este direcţia de politică externă susţinută de majoritatea cetăţenilor, însă, în ultima lună, mai mulţi oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a declarat miercuri, în cadrul unui briefing, că odată cu unirea cu România, R. Moldova va înceta să existe, ea adăugând că există toate motivele să creadă ”că înţeleptul popor moldovean va face o alegere clară şi suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi pusă în practică”. În ceea ce priveşte Găgăuzia şi regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradiţional pentru apropierea de Moscova – a spus că acestea nu îşi doresc unirea cu România, că „au alte priorităţi de politică externă” şi că ar vedea în Rusia „un protector”.„Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toţi sunt consideraţi români. Despre ce Moldovă veţi mai putea vorbi în cazul includerii ei în componenţa României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărţi şi manuale. (…) Există toate motivele să credem că înţeleptul popor moldovean va face o alegere clară şi suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova, conform NewsMaker.md.
Întrebată dacă Federaţia Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia şi regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populaţia Găgăuziei şi a Transnistriei are alte priorităţi de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menţinerea unor relaţii cât mai apropiate şi reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.De la începutul anului, discuţiile despre o potenţială reunificare a Republicii Moldova şi României s-au intensificat, după ce preşedinta Maia Sandu a declarat că ar susţine ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulţi oficiali de la Chişinău, printre care preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu şi ministrul Culturii, Cristian Jardan, şi-au declarat susţinerea pentru unirea celor două state.
Chişinăul subliniază că obiectivul Republicii Moldova rămâne aderarea la UE, întrucât aceasta este direcţia de politică externă susţinută de majoritatea cetăţenilor, însă, în ultima lună, mai mulţi oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmaţii în acest sens au fost făcute de preşedinta Maia Sandu şi ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potenţiala unire a celor două state drept „planul B”.În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creştere a numărului de susţinători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetăţenii Republicii Moldova susţin unirea cu România. În România nivelul de sprijin este considerabil mai mare: circa 72% dintre cetăţenii României susţin unirea celor două state, notează NewsMaker.md.
Zaharova: Dacă Moldova va fi inclusă în componenţa României, ea va înceta să existe. Găgăuzia şi Transnistria au alte priorităţi
