Alegerile parlamentare din Germania marchează o schimbare spre dreapta, cu CDU/CSU câștigând alegerile și Friedrich Merz având șanse mari să devină noul cancelar, în timp ce AfD înregistrează un avans semnificativ, iar SPD suferă o înfrângere istorică, relatează agenţia de presă dpa.
Președintele CDU, Friedrich Merz, și partidul său sunt în fruntea proiecțiilor. Merz are mari șanse să devină următorul cancelar al Germaniei.
Blocul de centru-dreapta CDU/CSU se află pe cale să obțină o victorie clară în alegerile parlamentare de duminică, în timp ce sprijinul pentru extrema dreaptă a crescut semnificativ, conform proiecțiilor realizate pe baza rezultatelor inițiale de către posturile publice ARD și ZDF.
Citeşte şi: Slătineanul Constantin Nițulescu a făcut spectacol la X Factor, dar nu a convins toți jurații (VIDEO)
Acest rezultat deschide drumul pentru liderul conservator Friedrich Merz să devină următorul cancelar al celei mai mari economii din Uniunea Europeană, succedându-l pe social-democratul Olaf Scholz, în funcție de rezultatul negocierilor pentru formarea coaliției.
Creștin-democrații lui Merz (CDU) și partidul lor soră bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), sunt estimați să obțină între 28,6% și 28,9% din voturi.
„Sunt conștient de responsabilitate”, a declarat Merz susținătorilor săi la Berlin, afirmând că are mandatul de a conduce viitorul guvern al Germaniei. „Știu că nu va fi ușor.”
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la 19,9% – 20,1% în rezultatele preliminare, un avans major față de 10,4% obținute în alegerile din 2021.
Partidul Social-Democrat al lui Scholz (SPD) se confruntă cu o înfrângere așteptată de mult timp, coborând pe locul trei cu 16,2% – 16,3%, cel mai slab rezultat național din ultimele decenii.
„Este un rezultat amar pentru Partidul Social-Democrat și o înfrângere electorală clară”, a declarat Scholz membrilor SPD duminică seara, în timp ce primele rezultate confirmau declinul istoric al partidului.
Între timp, Verzii s-au clasat pe locul patru cu 12,4% – 13%, conform proiecțiilor.
Rezultatele inițiale indică o schimbare semnificativă spre dreapta în Germania și o revenire la putere pentru CDU/CSU, la mai puțin de patru ani după retragerea fostului cancelar Angela Merkel.
Merz este așteptat să caute parteneri de coaliție în zona sa politică de centru-stânga, deoarece toate partidele mainstream, inclusiv CDU/CSU, au exclus categoric orice colaborare cu AfD.
O întrebare esențială după publicarea rezultatelor finale va fi ce opțiuni de coaliție sunt disponibile și cât va dura formarea noului guvern german.
Următorul cancelar se confruntă cu provocări
Alegerile vin într-un moment critic pentru cea mai populată națiune din UE, care traversează cea mai lungă recesiune din ultimele două decenii, după doi ani consecutivi de scădere a PIB-ului.
Gospodăriile resimt încă efectele inflației ridicate, agravate de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, în timp ce tot mai multe companii mari iau în considerare concedieri și măsuri de austeritate.
Președintele american Donald Trump amenință cu tarife asupra UE, cere aliaților europeni din NATO să mărească cheltuielile pentru apărare și încearcă să negocieze cu Rusia în privința Ucrainei – toate acestea necesitând un răspuns ferm din partea viitorului cancelar german.
Alegerile anticipate au fost convocate după colapsul coaliției de guvernare formată din SPD, Verzii și liberalii de la FDP, în noiembrie.
Lunile de dispute privind politica economică l-au determinat pe Scholz să-l demită pe ministrul de finanțe al FDP, Christian Lindner, ceea ce a dus la destrămarea alianței și la organizarea alegerilor anticipate, inițial programate pentru septembrie.
Campania electorală dominată de tema migrației
Campania electorală a fost marcată de dezbateri aprinse privind migrația, în urma unei serii de atacuri mortale comise de suspecți migranți.
Merz s-a plasat în centrul polemicii după ce a susținut o moțiune neobligatorie împotriva migrației, cu sprijinul AfD, ca reacție la un atac cu cuțitul din Bavaria.
Decizia sa a declanșat proteste naționale, demonstranții acuzându-l că distruge „zidul de protecție” împotriva AfD, partid aflat sub monitorizarea serviciilor de informații pentru legături cu extrema dreaptă.
Această acțiune a alimentat speculațiile – negate ferm de Merz – că ar putea colabora cu AfD dacă negocierile cu celelalte partide eșuează.
Lupta partidelor mici pentru locuri în Bundestag
Forma viitorului guvern ar putea depinde de câte dintre partidele mai mici reușesc să intre în Bundestag, unde este necesar un prag de 5% din voturi.
Partidul de stânga Die Linke a depășit acest prag, obținând între 8,5% și 8,9% conform exit-poll-urilor.
În schimb, noul partid al Sahrei Wagenknecht (BSW) este estimat la 4,8% – 5%, fiind la limită pentru a intra în parlament.
Liberalii de la FDP sunt și ei la pragul minim, cu un scor de 4,9% – 5%, o scădere drastică față de 11,5% obținute în alegerile din 2021.
În sistemul electoral complex al Germaniei, alegătorii au două voturi: unul pentru un candidat local și unul pentru un partid. Bundestagul, format din 630 de locuri, este alocat proporțional pe baza votului pentru partide, după calcularea rezultatelor din circumscripțiile locale.
