Angajații români vor scăpa de plata unei părți din contribuțiile sociale, ceea ce înseamnă că salariile ar putea crește după ce Guvernul va modifica Codul Fiscal, la cererea Consiliului Europei.
La 6 ani de când Guvernul a aprobat transferul contribuţiilor sociale de la angajator exclusiv în sarcina angajatului, Consiliului Europei cere Guvernului României să transfere o parte din contribuțiile sociale de la angajat către angajator. Amintim că transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajatului (25% pentru pensii și 10% pentru sănătate) a fost aprobat de Guvernul Viorica Dăncilă în 2018, pe vremea când ministrul Muncii era Olguța Vasilescu, iar șeful PSD era Liviu Dragnea.
Acum, în urma rezoluției emise de Consiliul Europei – care cere Guvernului României să trabsfere o parte din contribuțiile sociale plătite de angajat, înapoi în sarcina angajatorului – BNS a trimis Guvernului României o adresă prin care îi solicită convocarea de urgență a Consiliului Tripartit.
„Blocul Național Sindical informează că a trimis Guvernului României o adresă oficială prin care solicită convocarea de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru identificarea soluțiilor privind transferul contribuțiilor de la angajat înapoi la angajator, așa cum cere Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei în Rezoluția ResCSS(2024)15 privind aplicarea Codului european de securitate socială de către România, Rezoluție adoptată în data de 10 iulie 2024”, a informat marți BNS.
Prin intermediul acestei rezoluții, Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei cere Guvernului României „să ia măsurile necesare pentru a reechilibra proporțiile contribuțiilor de asigurări sociale suportate de angajatori sau de stat, pe de o parte, și de angajați, pe de altă parte, în vederea alinierii dispozițiilor Codului fiscal la cerințele articolului 70(2) din Cod în această privință”.
România încalcă din 2017 Codul European de Securitate Socială
Pe scurt, România încalcă din anul 2017 Codul European de Securitate Socială, când Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 79/2017, prin care contribuțiile sociale au fost transferate aproape în totalitate din sarcina angajatorilor în sarcina angajaților, iar Comitetul de miniștri din cadrul Consiliului Europei ne atrage atenția că trebuie operate modificările urgent de către Guvernul României în Codul Fiscal.
În cadrul Rezoluției mai sus menționată se precizează: „Comitetul Miniștrilor observă, de asemenea, cifrele pentru 2022 furnizate de guvern cu privire la sumele totale ale veniturilor din contribuții și cheltuielilor Fondului de asigurări sociale de stat și Fondului de asigurări de sănătate, care arată că, la fel ca în anul anterior, cea mai mare parte a cheltuielilor este acoperită din contribuții, plătite în principal de angajați. Comitetul Miniștrilor constată, prin urmare, că dispozițiile menționate anterior privind finanțarea beneficiilor de asigurări sociale în România nu sunt încă conforme cu articolul 70(2) din Cod, care impune ca totalul contribuțiilor de asigurare suportate de angajații protejați să nu depășească 50% din totalul resurselor financiare alocate protecției lor și protecției membrilor familiilor lor”.
Blocul Național Sindical reamintește faptul că, încă din 2018, a depus o serie de eforturi pentru a rezolva această situație aici, în țară, însă toate acestea n-au primit un răspuns favorabil din partea autorităților române:
– în data de 15 noiembrie 2017, imediat după publicarea OUG nr. 79 din 2017 în Monitorul Oficial, BNS a sesizat Avocatul Poporului solicitând acestuia ca în baza atribuțiilor sale legale și constituționale să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea măsurii, în așa fel încât Curtea să se poată pronunța asupra constituționalității textului legal înainte ca acesta sa producă efecte. Era un lucru esențial având în vedere că efectele actului normativ vizau toți salariații din România dar și angajatorii care urmau să calculeze și să vireze salariile și contribuțiile începând cu 1 ianuarie 2018. Avocatul Poporului a refuzat, însă, sesizarea Curții;
– în 2018, într-o cauză aflată pe rolul instanței, BNS printr-un afiliat al său a ridicat o excepție de neconstituționalitate sesizând în mod direct Curtea Constituțională (președinte Valer Dorneanu) și criticând această măsură. La momentul respectiv, CCR a fost sesizată cu argumente care priveau afectarea drepturilor salariaților și a principiilor fiscalității echitabile. Unul dintre argumentele esentiale ale exceptiei de neconstitutionalitate a subliniat că măsura ar încălca atât standardele internaționale referitoare la protecția socială, prevăzute în Carta Socială Europeană și Codul european de securitate socială, cât și principiul justei distribuiri a sarcinilor fiscale între angajatori și angajați, prin crearea unei poveri disproporționate asupra salariaților. CCR a decis că măsura se încadrează în marja de apreciere legislativă și nu afectează egalitatea sau echitatea fiscală, respingând excepția formulată. În ceea ce privește încălcarea prevederilor Cartei Sociale Europeane (art. 12 pct. 1-3 privind dreptul la securitate socială) și a Codului european de securitate socială (art. 70 pct. 1 şi 2 privind cuantumul cotizaţiilor de asigurare), care limitează contribuțiile sociale ale angajaților la 50%1 din totalul resurselor alocate protecției sociale, CCR s-a limitat a motiva cel puțin lacunar cele sesizate de BNS privind încalcarea tratatelor la care România este parte, limitându-se a motiva doar că: aceste tratate nu sunt relevante pentru cauză, deoarece prevederile OUG 79/2017 nu vizează reducerea protecției sociale, ci asigură sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale din România. CCR a mai arătat că măsura transferului contribuțiilor către angajat nu afectează direct nivelul protecției sociale, ci urmărește îmbunătățirea colectării contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, aspect ce intră în marja de apreciere a statului român.
„Blocul Național Sindical salută această decizie a Comitetului de miniștri din cadrul Consiliului Europei. De asemenea, solicităm exprimarea unui punct de vedere public din partea ministrului Finanțelor, Marcel Boloș pe această temă, în contextul în care echipa din Ministerul Finanțelor nu a cuprins absolut nimic despre îndreptarea acestei spețe în planul fiscal al României, negociat cu Comisia Europeană pentru următorii 7 ani. Considerăm, de asemenea, necesară o poziție publică pe acest subiect și din partea ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu, dat fiind că și-a exprimat în nenumărate rânduri intenția de reducere a taxării muncii în România.
Reamintim că Blocul Național Sindical își dorește să sprijine un dialog social constructiv, având ca scop final crearea unui cadru legal echitabil și eficient, care să protejeze drepturile lucrătorilor și să contribuie la creșterea calității vieții acestora”, a informat marți BNS.
Ce spune Consiliul Europei
În principal, Consiliul Europei cere Guvernului României să „ia măsurile necesare pentru a asigura o rată de înlocuire a indemnizației de pensie pentru limită de vârstă de cel puțin 40% din salariul de referință pentru un beneficiar standard, după 30 de ani de contribuție”, față de 30-35% cât este în prezent.
Salariul de referință menționat în rezoluția Consiliului Europei este salariul minim luat în calcul de Guvern atunci când elabborează bugetul de stat.
Redăm integral cerințele Consiliului Europei adresate Guvernului României:
„referitor la Partea V (Indemnizația de pensie pentru limită de vârstă), articolul 28 din Cod, Rata de înlocuire a pensiilor, să ia măsurile necesare pentru a asigura o rată de înlocuire a indemnizației de pensie pentru limită de vârstă de cel puțin 40% din salariul de referință pentru un beneficiar standard, după 30 de ani de contribuție, conform specificațiilor din articolul 29, în conjuncție cu articolul 65 și cu Programul pentru Partea XI din Cod. De asemenea, invită Guvernul să furnizeze calculele ratei de înlocuire realizate pentru anul 2023, după 30 de ani de contribuție, în conformitate cu articolul 29(1)(a) din Cod;
referitor la Partea XII (Dispoziții comune), articolul 70(2) din Cod, Finanțarea colectivă a beneficiilor, să ia măsurile necesare pentru a reechilibra proporțiile contribuțiilor de asigurări sociale suportate de angajatori sau de stat, pe de o parte, și de angajați, pe de altă parte, în vederea alinierii dispozițiilor Codului fiscal la cerințele articolului 70(2) din Cod în această privință”.
Ce contribuții plătea angajatorul și angajatul înainte de Reforma fiscală din 2018
Înainte de intrarea în vigoare a „Reformei Fiscale”, contribuțiila pentru pensii erau mai mari decât în prezent, reprezentând 26,3%, iar cele pentru sănătate 10,7%, repartizarea plăților făcându-se după cum arătăm mai jos:
Contribuţii angajat :
CAS: 10.50%
CASS: 5.50%
Şomaj: 0.50%
Impozit: 16.00%
Contribuţii angajator :
CAS: 15.80%
CASS: 5.20%
Şomaj: 0.50%
Fnuass: 0.85%
Risc şi accidente – în funcţie de codul CAEN
Fond garantare creanţe: 0.25%
După transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, acesta din urmă plătește din 2018 următoarele contribuţii: 25% CAS, 10% CASS, 10% impozit (față de 16% în trecut), angajatorul plătind o taxă nouă ca denumire, care a reunit taxele vechi, şi care se numeşte contribuţia asigurătorie pentru muncă (CAM), în procent de 2,25% din fondul de salarii.
