Ce are de câștigat România dacă Franța devine lider militar al Europei. Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, spune că președintele francez Emmanuel Macron este liderul pe care îl aștepta UE, iar România poate profita de conjunctură.Direcția în care se îndreaptă războiul din Ucraina a căpătat noi valențe după ce președintele Franței, Emmanuel Macron, a luat prin surprindere o lume întreagă atunci când a declarat că nu exclude o confruntare directă cu Rusia, în Ucraina. Deși ceilalți lideri europeni l-au contrazis imediat pe Macron, excluzând ideea desfășurării de trupe europene în Ucraina, dezbaterea este încă departe de se fi încheiat.Ce are de câștigat România dacă Franța devine lider militar al Europei. Profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, Corneliu Bjola remarcă, într-o analiză făcută pentru cititorii cotidianului „Adevărul”, faptul că liderul de la Palatul Élysée dovedește că este pe cale să devină liderul pe care Uniunea Europeană îl aștepta de mult timp și vorbește, mai mult, despre un „pol de putere european” în NATO, care până acum a fost sub dominația absolută a SUA.„Cei care pare cei mai determinați in momentul de față sunt Balticii, nordicii și Marea Britanie. Germania e implicată puternic și ea în sprijinirea Ucrainei și dezvoltarea capacității de apărare europene (vezi programul European Skyshield). Franța prin Emmanuel Macron încearcă să creioneze o viziune strategică europeană. O combinație din aceste state, ar putea reprezenta nucleul unui pol NATO european”, spune Bjola.În opinia sa, Europa nu are nevoie să-și construiască propria armată pentru a se apăra, ci trebuie să-și consolideze forțele armate și să constituie acel pol de putere european în NATO. În acest caz, posibila reîntoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă nu ar găsi un continent european neajutorat, timorat de tiradele lui Vladimir Putin și ale oamenilor săi.Pe de altă parte, Emmanuel Macron este personajul pozitiv și își asumă o mare responsabilitate. Corneliu Bjola consideră că francezul a procedat corect atunci când a vorbit despre o eventuală prezență militară europeană în Ucraina.„A dorit să traseze o linie roșie pentru Rusia”
„Macron nu a făcut nicio greșeală. A dorit să traseze o linie roșie pentru Rusia că nu va fi lăsată să câștige în Ucraina. Reacțiile imediate ale celorlalți au diluat credibilitatea mesajului, dar e importat că a fost pus subiectul pe agenda publică. Se poate construi în jurul lui”, susține Bjola.El nu crede că trupele NATO sau ale unei țări membre a Alianței Transatlantice ar intenționa să atace vreodată Federația Rusă și spune că declarația lui Emmanuel Macron a fost una strategică, așadar trebuie privită în acestă cheie.„Este o declarație strategică făcută pe fondul celorlalte declarații, inclusiv a generalului Gheorghiță, cum că europenii se așteaptă la un conflict cu Rusia în următorii câțiva ani dacă Rusia va câștiga în Ucraina. Emmanuel Macron încerca să preia inițiativa. Când rușii amenință cu nucleare, europenii ar trebui să amenințe cu trimiterea de trupe. Altminteri, mecanismul de descurajare este asimetric și este controlat exclusiv de ruși. Iar rușii pot intimida și descuraja europenii fără teama de consecințe”, explică profesorul.De altfel, Vladimir Putin a arătat că ia foarte în serios mesajul lui Emmanuel Macron. La scurt timp după discursul lui Macron, dictatorul de la Kremlin a contraatacat și a răspuns că țara sa e pregătită să lupte cu orice forță europeană, sugerând și că ar fi dispus, în caz de pericol, să apeleze la armele nucleare. În contrapondere, în Uniunea Europeană o singură țară dispune de arme nucleare, este vorba de Franța.„Faptul că Putin a punctat din nou în ultimul discurs amenințarea cu nuclearele, însemna că ia mesajul lui Macron în serios. Va fi suficient să-i tempereze asaltul în Ucraina? Rămâne de văzut! Emmanuel Macron și-a pus și el reputația în joc acum. După ce a spus că Rusia nu poate câștiga, nu mai poate da înapoi. Se poziționează ca liderul alternativ la SUA în domeniul securității europene”, adaugă el.Bonus pentru România și MoldovaCorneliu Bjola a explicat și de ce președintele francez nu a avut susținere din partea oficialilor din alte state NATO, ba chiar a fost contrazis de principalii aliați ai Parisului, americanii, britanicii și germanii. „I-a luat prin surprindere. Cred că știa de pozițiile lor, dar a forțat oricum. Declarațiile sale îl favorizează în mod cert. Îl poziționează ca lider european la care ceilalți trebuie sa se raporteze”, mai arată profesorul.În ce privește România și Republica Moldova, Corneliu Bjola amintește că Emmanuel Macron a amintit Republica Moldova în declarațiile sale. Asta arată deschiderea și sprijinul acordat de Franța Chișinăului, lucru important și pentru România. De aici încolo, responsabilii cu politica externă din România ar trebui să susțină punctul de vedere exprimat de Macron și să insiste ca Republica Moldova să primească un sprijin direct, pentru a descuraja din fașă orice tentativă a Federației Ruse de a provoca sau chiar ataca această țară.„Faptul că Macron a menționat Moldova este foarte important pentru România. Aici ar putea fi totul construit pe ideea lui Macron și discutată ideea de trimitere de trupe europene în Moldova”, încheie profesorul Corneliu Bjola.
Ce are de câștigat România dacă Franța devine lider militar al Europei. Analiza făcută de un reputat profesor de la Oxford
