Negocierile pentru formarea noului Guvern au ajuns din nou într-un punct mort, după ce liderii partidelor fostei coaliții nu au reușit să cadă de acord asupra viitorului prim-ministru. PSD și-a oficializat susținerea pentru Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR merg pe varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. În lipsa unor concesii din partea oricărei tabere, discuțiile rămân blocate, iar președintele Nicușor Dan pare să fi devenit parte a confruntării politice, în loc să arbitreze conflictul dintre partide.
Ce decizie nu ar fi trebuit să ia Nicușor Dan niciodată: „Când a renunțat la amenințarea cu anticipatele, a devenit pradă partidelor”
Într-o analiză, analistul politic Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, explică cine are de câștigat și cine riscă să piardă din actualul blocaj, dar și de ce amenințarea cu alegerile anticipate reprezintă, în realitate, mai degrabă o pârghie de negociere decât un scenariu cu șanse reale de a fi pus în aplicare.
România traversează una dintre cele mai prelungite crize de guvernare din istoria sa recentă. După eșecul învestirii cabinetului Veștea, raportul de forțe dintre partidele fostei coaliții de guvernare s-a reconfigurat. PNL, USR și UDMR sunt dispuse să sprijine un eventual guvern minoritar al PSD doar dacă social-democrații acceptă un acord politic care să cuprindă angajamente clare, inclusiv privind reducerea deficitului bugetar. În același timp, cele trei formațiuni l-au desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat comun pentru funcția de prim-ministru și propun o formulă de rotație a unor guverne minoritare.
Pe de altă parte, PSD l-a propus oficial pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, însă refuză să semneze acordul propus de PNL, USR și UDMR. În același timp, social-democrații au respins categoric nominalizarea lui Siegfried Mureșan.
Această mutare a celor trei partide nu pare să fi fost primită favorabil nici de Nicușor Dan. Într-o postare pe Facebook publicată vineri, președintele s-a arătat vizibil iritat de poziția PNL, pe care îl acuză că și-a schimbat abordarea privind susținerea unui cabinet minoritar condus de Sorin Grindeanu.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția. Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, a scris președintele Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook, după o nouă rundă de discuții avută cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și Minorităților.
Nicușor Dan vrea un guvern pe care să-l patroneze
Poziționarea lui Nicușor Dan de partea PSD, formațiune împotriva căreia a militat de-a lungul carierei sale politice, a generat nemulțumiri în rândul susținătorilor șefului statului, unii dintre aceștia acuzându-l de trădare. Analistul politic Cristian Andrei consideră că această opțiune se înscrie într-un tipar mai vechi al relației dintre Președinție și Guvern. El susține că disputa actuală reflectă un conflict recurent între instituțiile executive, în care fiecare actor încearcă să își maximizeze controlul politic asupra viitorului executiv.
„Suntem într-un episod al unui film pe care l-am văzut 35 de ani: conflictul între palate. Președintele vrea un cabinet pe care să-l dirijeze și patroneze mai ușor, după obiectivele sale, oricare ar fi acelea. PSD pare să-i cânte acum pe această partitură, deși este un cântec de sirenă, pentru a-și consolida puterea proprie. Președintele ar ieși mai câștigat dacă ar lăsa partidele să negocieze, fără a impune un premier, variantă care i-a antagonizat suporterii”, a explicat Cristian Andrei.
În opinia sa, președintele a intrat într-o dinamică politică dificil de controlat, mai ales după ce a renunțat la o pârghie importantă de negociere.
„Președintele trebuie să rezolve o criză și un blocaj politic și să-și recapete autoritatea care i-a fost afectată în urma nominalizărilor eșuate. Cred că acum a căzut în capcana de a se implica în jocurile dintre partide, fără a avea mijloacele să o facă, cu puține mutări disponibile. Din momentul când a renunțat la amenințarea cu anticipatele, a devenit pradă partidelor”, subliniază fondatorul Agenției de Rating Politic.
Analistul mai arată că tentativa de a-l impune pe Adrian Veștea în fruntea unui guvern în care ar fi urmat să facă parte și alți liberali, fără acordul conducerii PNL, a complicat și mai mult negocierile politice.
„Cred că președintele își dorește o soluție în care toate partidele să lase de la ele, dar asta a devenit aproape imposibil, după ce a încercat să impună PNL cum să joace, cu un premier nedorit de partid. Criza politică vine dintr-o lipsă de încredere”, spune Cristian Andrei.
Echilibru fragil în Parlament
Eșecul învestirii cabinetului Veștea a reconfigurat raporturile de forțe din Parlament, într-un context în care nicio majoritate stabilă nu pare ușor de construit.
„Toate partidele din tabăra pro-europeană au aflat în ultimele două luni care le sunt limitele, și PNL și PSD. PNL a aflat că nu poate avea un premier cum dorește, PSD a aflat că nu poate pune un guvern cum dorește. Acum tabla e împărțită aproape perfect în trei: populiști, polul de dreapta și PSD. Toate au putere de șantaj aproape egală asupra celorlalte. De aceea nu cedează nimeni, pentru că se tem că ceilalți doi s-ar putea alia. Așa că, fără negocieri și cedări, niciuna din părți nu poate avea o putere mai mare. Nimeni nu are încredere în celălalt în politica din România”, afirmă Cristian Andrei.
În acest context, PSD păstrează în teorie o variantă de avarie, însă aceasta este dificil de pus în practică, mai ales că președintele Nicușor Dan a respins-o categoric.
„PSD mai are opțiunea «nucleară» de a se alia cu parlamentari din AUR, dar și asta s-a dovedit a fi dificil. Acum, la fel ca la moțiune sau la votul de la cabinetul Veștea, se pune presiune până când cineva va clipi și va ceda la vot”, a explicat Cristian Andrei.
Anticipatele, o temă de presiune politică
Având în vedere acest blocaj, există în teorie și scenariul alegerilor anticipate. După eșecul la vot al guvernului Veștea, ar mai fi nevoie ca încă o propunere de cabinet să fie respinsă de Parlament în termen de 60 zile. În această ipoteză, președintele „poate” dizolva Parlamentul. „Poate”, dar nu este obligat să o facă, iar șeful statului a exclus această posibilitate.
„În continuare este un scenariu îndepărtat, care ar fi și o pierdere imensă de timp, n-ar rezolva criza deloc, ar acutiza-o. Este doar o retorică de șantaj, de a pune presiune în negocieri, de a arăta că toți rămân pe poziții și nu acceptă compromisuri. PSD nu acceptă să i se pună condiții. PNL și USR nu renunță la propriul premier și rotativă. Prin acest discurs al anticipatelor, partidele vor să pună și presiune pe președinte, să-l oblige să joace așa cum dorește o tabără sau alta. Pare că miza crizei s-a mutat subtil de la cine guvernează, la cine controlează președintele”, a conchis Cristian Andrei.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni. FOTO: AFP
