AEP anunță că România are un număr de alegători aproape egal cu nivelul populației rezidente înregistrată la ultimul recensământ. Acest lucru ridică o serie de semne de întrebare, în contextul celor patru rânduri de alegeri din acest an.
AEP Instituția condusă de PSD-istul Toni Greblă a anunțat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.965.288. Pe de altă parte, la recensământul din 2021, s-a stabilit că populația rezidentă a României este de 19.053.815 persoane. Aici intră inclusiv minorii fără drept de vot. Acest lucru înseamnă, după o operație de scădere, că numărul copiilor și adolescenților din România este sub 100.000.
AEP a calculat numărul alegătorilor
Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente au anunțat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral pe 31 martie este de 18.965.288. Numărul este cu 24.454 mai mare faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, când figurau 18.940.834 de alegători români.
După un calcul simplu, reiese că numărul alegătorilor declarați de AEP este mai mic cu 88.527 de persoane decât populația rezidentă a României. La recensământul din 2021 s-a stabilit că țara noastră are o populație de 19.053.815 persoane.
Aceste numere ridică semne mari de întrebare cu privire la corectitudinea calculelor. AEP justifică diferența, foarte redusă, prin modificările operate de primari în registrele de stare civilă și prin importul de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).
Conform datelor din recensământul din 2022, ponderea populației sub 15 ani, era de 16,1% din totalul populației. Asta înseamnă în jur de 3.067.644 de minori fără drept de vot în 2024.
Ce spun datele lui Greblă
Comunicatul AEP susține că, în perioada 1 martie – 31 martie, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:
19.507 persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea AEP, cu modificările şi completările ulterioare;
275 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeaşi lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în intervalul 1 martie – 31 martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu. Datele au fost furnizate de Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP).
AEP adună alegătorii bob cu bob
Datele preluate de la DGP în 18.03.2024 arată că în evidențe au intrat 25.130 de alegători noi, conform sursei citate. AEP menţionează că, din totalul de alegători români din Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară. Alți 945.027 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport.
Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot. De asemenea, platforma cuprinde și informații privind arondarea acestora la secţiile de votare.
Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune. Aici sunt înregistrate date despre cetățenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral sunt primarii sau persoanele desemnate de aceștia, conform legii.
