Într-o țară unde primăriile par să-și piardă sensul administrativ și să funcționeze mai degrabă ca agenții electorale cu finanțare din buget, se constată că o parte semnificativă dintre acestea nu dispun de resurse nici pentru a-și plăti propriile salarii. Această situație indică că administrarea publică nu este orientată spre cetățeni, ci cetățenii par a fi instrumentalizați pentru a justifica existența acestor entități, cu un caracter mai degrabă politic decât funcțional.
Acest cadru este menținut în interesul partidelor aflate la guvernare, chiar dacă România înregistrează una dintre cele mai ridicate cheltuieli cu administrația efectivă: 3% din PIB, nivel comparabil cu cel al Ungariei, unde partidul condus de Viktor Orban își menține puterea bazându-se în mare parte pe susținerea salariaților din administrație.
În contextul acestor probleme, inițierea unei reforme administrative pare a fi o idee respinsă de liderul Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici.
Datele recente arată că 651 de comune din România, reprezentând 23% dintre primăriile rurale, nu au avut în anul 2022 venituri suficiente nici pentru a acoperi costurile salariilor. Județul Vaslui iese în evidență, având 57 de comune, peste 70% din totalul de 81, care se confruntă cu această situație precară.
De asemenea, bugetele a 412 comune, adică 15% din primăriile rurale, au înregistrat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central, conform analizei efectuate de CursdeGuvernare.ro, bazată pe datele furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale (MLPAT).
Această situație critică se regăsește și în cazul unor orașe care nu se diferențiază semnificativ de comune în ceea ce privește veniturile, numărul de locuitori și serviciile oferite populației.
Dacă analizăm datele Recensământului din 2021, aproape 900 de localități, reprezentând 28% din total (inclusiv orașele), au mai puțin de 2.000 de rezidenți. În perspectiva promisiunii premierului Marcel Ciolacu, reorganizarea administrativ-teritorială va începe cu comunele ce au mai puțin de 1.500 de locuitori, care vor fi integrate în unități administrativ-teritoriale învecinate și mai dezvoltate. Această promisiune a fost făcută în numele guvernelor viitoare, după anul 2025, sub rezerva ca aceste puncte electorale să nu fie conservate din motive politice.
continuarea pe cursdeguvernare.ro
