O pensie medie în România ajunge la 2.821 de lei, deși angajații plătesc o contribuție de 25% din venitul brut către sistemul public. O analiză a Băncii Naționale a României arată de ce, în ciuda contribuțiilor ridicate, veniturile pensionarilor rămân mult sub cele din numeroase state ale Uniunii Europene.
De ce au românii o pensie mică, deși plătesc printre cele mai mari contribuții din UE
Pensia medie din România a ajuns la 2.821 de lei, însă continuă să fie mult sub nivelul înregistrat în multe state ale Uniunii Europene. În același timp, angajații români plătesc o contribuție de 25% din venitul brut către sistemul public de pensii, una dintre cele mai ridicate din UE, potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României.
Noua lege a pensiilor a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, când au fost recalculate aproximativ 4,6 milioane de pensii. În urma recalculării, creșterea medie a fost de 520 de lei, iar aproape 3,8 milioane de pensionari au primit sume mai mari. Pentru aproximativ 800.000 de persoane, pensia a rămas însă la același nivel.
Chiar și după aceste majorări, diferențele față de alte state europene rămân importante. Banca Națională a României analizează situația în studiul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, în care sunt prezentate mai multe dintre problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii.
Pensia medie din România este de 2.821 de lei, echivalentul a aproximativ 535 de euro. Datele Eurostat privind pensia medie brută pentru limită de vârstă indică aproximativ 1.760 de euro pe lună în Italia, 1.654 de euro în Spania și 1.595 de euro în Germania. În Polonia, valoarea este de aproximativ 700 de euro, iar în Bulgaria de 373 de euro.
Contribuția la pensie ajunge la 25% din venitul brut
Una dintre concluziile analizei BNR este că România are una dintre cele mai mari contribuții la sistemul public de pensii din Uniunea Europeană. În prezent, angajatul plătește 25% din venitul brut pentru pensie.
„În contextul declinului demografic, rata de contribuție la sistemul de pensii din România, de 25 la sută din venitul brut (contribuții specifice condițiilor normale de muncă), este printre cele mai mari din UE. Modelul european majoritar constă în împărțirea contribuțiilor sociale între angajat și angajator. În România, Țările de Jos și Lituania, plata contribuției cade în sarcina angajatului, în timp ce în Estonia și Letonia această contribuție este plătită de angajator”, se arată în raport.
În majoritatea statelor europene, contribuțiile sunt împărțite între angajat și angajator.
În România, întreaga cotă este suportată de salariat, situație întâlnită și în Țările de Jos și Lituania. În Estonia și Letonia, contribuția este achitată de angajator. Nivelul pensiei nu depinde însă numai de procentul plătit lunar. Salariile obținute de-a lungul vieții profesionale și numărul anilor de contribuție au, de asemenea, un rol important.
Românii lucrează, în medie, aproximativ 33 de ani
BNR indică durata mai redusă a vieții profesionale drept o altă explicație pentru nivelul pensiilor din România. În medie, un angajat român lucrează aproximativ 33 de ani, o perioadă mai scurtă decât în multe dintre statele europene.
„Numărul mediu de ani de muncă pentru angajații din România este de aproximativ 33 de ani, cel mai scăzut din regiune și mult inferior nivelului din statele membre avansate (de exemplu, perioada de 40 de ani în Germania). Convergența pensiei medii din România cu standardele UE poate avea loc prin creșterea productivității muncii și a perioadei de participare pe piața muncii, care să se reflecte în majorarea numărului de ani de plată a contribuțiilor sociale”, se arată în raport.
Perioada mai scurtă de activitate înseamnă și mai puțini ani în care sunt plătite contribuții către sistemul public de pensii.
Această situație pune presiune suplimentară asupra sistemului, în special în contextul îmbătrânirii populației. Potrivit BNR, creșterea pensiilor ar necesita atât salarii mai mari, cât și o perioadă mai lungă de participare pe piața muncii.
Ce efect au majorările de pensie asupra sistemului
Analiza BNR arată că majorările acordate în ultimii ani au crescut considerabil obligațiile viitoare ale sistemului public de pensii.
„Creșterea substanțială a pensiilor în ultimii ani în România a condus la dublarea valorii drepturilor cumulate de pensie ale populației. Acest indicator cuantifică totalul veniturilor viitoare din pensii (în prețuri curente), pe baza proiecțiilor de creștere economică și de longevitate. Aceste venituri viitoare ale populației reprezintă o datorie implicită pe termen lung a sistemului de pensii publice, a cărei sustenabilitate necesită o finanțare adecvată”, se arată în raport.
Orice creștere a unei pensii presupune și obligația statului de a plăti sume mai mari în anii următori.
În aceste condiții, valoarea totală a plăților viitoare din sistemul public a crescut semnificativ.
BNR arată că aceste obligații pot fi susținute pe termen lung numai dacă există suficiente resurse financiare pentru plata pensiilor.
