Programul de guvernare și propunerile de miniștri pentru cabinetul Luca Niculescu au ajuns joi în parlament, demersurile de învestire urmând să continue cu audierea ”candidaților” și testul votului din parlament.
Premierul desemnat Luca Niculescu anunță că a depus în parlament, joi, programul de guvernare și lista miniștrilor.
”Astăzi (joi – n.r.) am depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.
Echipa pe care o propun reunește miniștri desemnați de Partidul Social Democrat, care a decis să își asume participarea la guvernare, și specialiști fără apartenență politică. Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm. După luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii și să răspundă unor probleme economice și sociale care nu mai suportă amânare.
Miniștrii au parcursuri diferite, dar vor forma o singură echipă, cu un singur program și o singură responsabilitate: să lucreze pentru România. Indiferent dacă sunt desemnați de PSD sau sunt independenți, vor lucra după aceleași obiective, aceleași termene și aceleași reguli.
Învestirea guvernului, ca și proiectele esențiale ale țării, au nevoie de sprijinul mai multor forțe politice. Le mulțumesc reprezentanților PSD pentru decizia de a-și asuma participarea la guvernare și pentru dialogul constructiv din această perioadă. Le mulțumesc, de asemenea, reprezentanților PNL, UDMR, grupului minorităților naționale și celorlalți parlamentari care și-au anunțat susținerea, fiecare în condițiile sale. Apreciez responsabilitatea și deschiderea de care au dat dovadă”, a transmis premierul desemnat.
Cine sunt propunerile de miniștri din cabinetul Luca Niculescu
Cabinetul Niculescu ar urma să aibă șase independenți și 12 reprezentanți ai PSD.
Independenți:
Ministrul Finanţelor – Alexandru Nazare
Ministrul Afacerilor Externe – Sebastian Neculăescu
Ministrul Delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială – Costinel – Bogdan Dumitru
Ministrul Energiei – Dumitru Chisăliţă
Ministrul Educaţiei şi Cercetării – Sorin Costreie
Ministrul Culturii – Ioana Ciocan
Reprezentanţii PSD din cabinetul Niculescu:
1.Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacşu
2. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Florin Barbu
3. Ministrul Sănătăţii- Alexandru Rogobete
4. Ministrul Muncii – Florin Manole
5. Ministrul Economiei – Daniel Zamfir
6. Ministrul Justiţiei – Radu Marinescu
7. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – Alexandru Stoica
8. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii – Ştefan Ovidiu Popa
9. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Natalia Intotero
10. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu
11. Ministrul Apărării Naţionale – Ştefan Radu Oprea.
12. Ministrul Delegat pentru Învăţământ Preuniversitar – Ionescu Sorin – Gabriel
Luca Niculescu a precizat și prioritățile primelor luni de guvernare. Acestea sunt următoarele:
rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în plățile către primării și firme
adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului
sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă
relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget
consolidarea apărării și securității țării
”Am spus de la început că România are nevoie de punți, nu de ziduri. Am făcut câțiva pași importanți în ultimele zile. Urmează audierile miniștrilor în comisiile parlamentare și votul de învestitură, săptămâna viitoare”, a mai anunțat Niculescu.
Premierul desemnat a mai anunțat că se dorește să nu fie mărite taxele și impozitele anul viitor. Tot el spune că pensiile vor fi indexate.
”Suntem într-o fază în care încă nu avem toate cifrele pentru a spune exact cum vor arăta taxele şi impozitele pe anul viitor. Dorinţa noastră este de a nu creşte taxe şi impozite în 2027. (…)
Vor fi indexate pensiile de anul viitor, după doi ani în care nu s-a întâmplat acest lucru. Acesta este deja un lucru pozitiv de care vor beneficia mulţi români”, a declarat, la antena 3, prim-ministrul desemnat.
Ce planuri are guvernul Luca Niculescu
”Trecem de la o economie bazată pe import şi pe forţă de muncă ieftină la una bazată pe producţie internă, inovare şi tehnologie şi de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună şi combaterea marii evaziuni, protejând investiţiile, producţia şi puterea de cumpărare”, se arată în programul de guvernare.
Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susţină un deficit mai mic şi o datorie sustenabilă. Pe domenii, aceasta înseamnă:
Muncă şi venituri. Locuri de muncă decente, formare în meseriile cerute, venituri sigure şi servicii sociale centrate pe beneficiar.
Sănătate. Mutăm treptat centrul de greutate de la spital către prevenţie, medicina de familie şi ambulatoriu, pentru ca fiecare pacient să fie diagnosticat şi tratat la timp, la standard european, oriunde locuieşte.
Educaţie. O şcoală care garantează că şansa unui copil nu depinde de venitul părinţilor, de locul în care trăieşte, de etnie sau de limba vorbită. Corectăm gradual, în limitele bugetare, efectele Legii nr. 141/2025 cu cel mai mare impact negativ asupra elevilor şi profesorilor şi pregătim trei reforme de durată: finanţarea educaţiei, cercetarea şi curriculumul.
Energie. Dezvoltăm împreună producţia, stocarea, reţelele şi consumul flexibil: peste 5.000 MW noi până la finalul lui 2027 şi circa 8 mld. mc de gaze pe an din Marea Neagră, pentru ca, până la finalul lui 2028, România să depindă mai puţin de importurile scumpe de electricitate.
Infrastructură. Ducem la capăt şantierele începute şi dăm prioritate căii ferate, combinând fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private şi bugetul naţional, în limitele stabilităţii fiscale.
Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piaţă şi de sprijin corect, acordat la timp.
Mediu. O administraţie de mediu profesionistă şi digitală, finanţare pentru proiecte mature, rezilienţă la secetă şi inundaţii şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.
Statul. Un stat dimensionat după atribuţii, o administraţie digitală în care identitatea, datele, plăţile şi serviciile publice funcţionează împreună, cooperare voluntară între comunităţi şi investiţii publice măsurate prin rezultatele lor pentru oameni.
Fonduri europene. Încasăm ultimele plăţi din PNRR, accelerăm politica de coeziune 2021–2027 şi Fondul pentru Tranziţie Justă, pregătim Fondul Social pentru Climă şi negociem bugetul european 2028–2034. Trecem de la administrarea fondurilor la administrarea investiţiilor.
Justiţie. Instanţe şi parchete independente şi eficiente, proceduri mai rapide, o justiţie digitală şi combaterea prioritară a corupţiei şi a criminalităţii grave, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Securitate. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ameninţările hibride şi riscurile de la Marea Neagră cer o apărare naţională mai puternică: creştem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO şi UE şi prin Parteneriatul Strategic cu SUA, şi legăm înzestrarea de industria naţională. Siguranţa cetăţeanului este în centrul activităţii Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE.
Politică externă. O politică de consens naţional, predictibilă şi coerentă, sprijinită pe Uniunea Europeană, NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii şi parteneriatele strategice, completate de aderarea la OCDE, şi măsurată prin ce obţine România: securitate, investiţii, pieţe, proiecte şi influenţă.
Comunităţi. În spiritul Rezoluţiei de la Alba Iulia, unitatea statului şi respectul pentru diversitatea etnică, lingvistică şi religioasă se susţin reciproc. Diaspora este parte a naţiunii române, iar Republica Moldova rămâne o prioritate strategică distinctă. Cultura şi sportul trebuie să fie accesibile fiecăruia, indiferent de locul în care trăieşte, de venit sau de o dizabilitate.
Responsabilitate bugetară. Aplicăm programul cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025–2031. Măsurile cu impact bugetar intră în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor şi a surselor. Folosim cu prioritate fondurile europene, garanţiile, instrumentele de capital şi parteneriatele public-private.
Dialog. Construim măsurile ţinând cont de propunerile partenerilor sociali, ale autorităţilor locale şi ale specialiştilor.
Date şi rezultate. Politicile publice bune se fundamentează pe date bune, iar aderarea la OCDE este o ancoră pentru reforme bazate pe standarde comparabile. Măsurăm rezultatele prin ce se schimbă pentru oameni – investiţii finalizate, locuri de muncă, servicii publice mai bune –, nu prin contracte semnate. Utilizăm expertiza OCDE din rapoartele privind România în toate politicile publice.
Monitorizare. Evaluăm periodic, cel puţin lunar, stadiul îndeplinirii măsurilor cuprinse în acest program de guvernare, se arată în programul de guvernare, potrivit news.ro.
