Marcel Ciolacu, fost premier și președinte PSD, a reacționat dur pe Facebook după ce a fost acuzat de „dezastru economic” în România.
Marcel Ciolacu respinge acuzațiile și critică austeritatea impusă
Declarația sa a venit în contextul unei plângeri penale depuse de Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, la PÎCCJ, pentru subminarea economiei naționale. Ciolacu ridică semne de întrebare cu privire la motivele din spatele panicii populare: „Frica de ‘junk’ motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?”, scrie liderul PSD.
Intenționat să aducă seriozitate și obiectivitate în dezbatere, el susține că reformele fiscale făcute de guvernarea anterioră au respectat angajamentele PNRR și că negocierea măsurilor cu Comisia Europeană a fost una atent echilibrată pentru a evita recesiunea.
Creștere economică, investiții și deficit
În postarea sa, Ciolacu prezintă multiple date statistice ca răspuns la acuzațiile privind o posibilă criză economică. PIB-ul României a înregistrat o creștere de 46% între 2021 și 2024 (de la 242 la 354 de miliarde de euro), în timp ce zece state UE au intrat în recesiune.
Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a crescut cu 31%, salariul net mediu depășind 1.000 €, iar pensia medie ridicându-se la peste 500 €. Investițiile publice s-au dublat, iar tendința se menține și în 2025.
Totodată, inflația a coborât de la 10,3% la 4,9%, rezervele valutare atingând 72 de miliarde €, iar Trezoreria dispune de 10,6 miliarde €. Ciolacu mai subliniază că deficitul în 2024 a fost folosit în proporție de 80% pentru investiţii, subvenții și majorări de salarii și pensii, toate acestea fiind parte a unui plan fiscal sustenabil.
Avertisment împotriva austerității: echilibru versus tăieri brutale
În final, Ciolacu avertizează asupra efectelor nocive ale „austerității oarbe”, care poate transforma o criză bugetară într-una economică profundă. El susține că austeritatea exacerbează dificultățile: reduce consumul, blochează investițiile și înrăutățește situația economică.
Mai mult, atrage atenția că deficitul bugetar nu trebuie redus brusc, ci printr-un plan de ajustare fiscală pe șapte ani, convenit cu Comisia Europeană, orientat spre eliminarea risipei și protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor.
În postarea sa, fostul lider guvernamental critică, de asemenea, renunțarea abruptă la idei precum impozitarea profitului de pe bursă, criptomonede sau a celor excesivi ai multinaționalelor, și pune la îndoială motivele vânzării companiilor de stat. Mesajul-cheie: politica publică trebuie să vizeze prosperitatea românilor, nu profitul politic sau al grupurilor de interese.
