La 1 ianuarie 2024, Belgia preia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene de la Spania, pentru o perioadă de şase luni.Belgia preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, începând de azi, 1 ianuarie 2024. Belgia, ca membru fondator, a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a deţinut preşedinţia Consiliului între 1 ianuarie-30 iunie 1958.
Belgia preia președinția de la Spania, care a deținut-o de la 1 iulie 2023. Premierul Alexander De Croo va fi reprezentantul președinției rotative a Uniunii Europene.Este pentru a treia oară când țara, a cărei capitală este sediul Parlamentului European, al Comisiei Europene, a Consiliului European și Consiliului Uniunii Europene.Belgia nu va avea un mandat ușor. Are de gestionat efectele economice ale pandemiei, ajutorarea Ucrainei împotriva invaziei rusești, criza energetică, dezinformarea, acum facilitată de instrumentele cu Inteligență Artificială, schimbările climatice, conflictul din Fâșia Gaza, precum și alegerile europarlamentare din iunie 2024.Va purta discuții privind extinderea Uniunii Europene, având de negociat cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru privind aderarea. De asemenea, Belgia se va preocupa de reformarea sistemului de migrație și azil pentru a preveni catastrofe precum criza imigrației din 2015 să se mai repete.Va continua agenda Spaniei, de la evaluarea cadrului financiar multianual 2021-2027 și contribuția la finalizarea uniunii bancare și la revizuirea Codului Vamal al Uniunii, precum și continuarea proiectelor în digitalizare, securitate cibernetică, securitatea energetică, securitatea europeană, aplicarea pachetului „Fit for 55”, politicile agrare și reconstrucția Ucrainei.Avem șanse mai mari să aderăm la Schengen în acest an?
În cel de-al 13-lea mandat, Belgia are un slogan de îndeplinit în urătoarele șase luni: „Protejează, întăreşte, pregăteşte”, adică o Europă mai sigură, mai puternică şi mai rezistentă, capabilă să navigheze în peisajul complex şi în schimbare rapidă al politicii globale.Deși Belgia vrea să creeze o zonă Schengen rezilientă, momentan, Austria își menține veto-ul împotriva României și Bulgariei. Depinde cât de implicată și interesată va fi Belgia de a extinde spațiul Schengen sau de cum va evolua situația. Austria va organiza alegeri parlamentare abia în toamna 2024, așadar, va depinde în mare măsură de ce partid va obține majoritatea în parlamentul austriac și de țara care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie 2024.Președinția Belgiei se încheie pe 1 iulie 2024, iar ștafeta îi va fi predată Ungariei și premierului Viktor Orban.
