Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că producătorii de armament germani pot conta pe faptul că guvernul său va creşte cheltuielile militare.
Olaf Scholz a mai precizat că va atinge ţinta NATO de 2% din PIB, adresându-le totodată un apel statelor UE să se îndrepte spre producţia de masă de material militar, prin comenzi comune şi pe termen lung, transmit Reuters şi AFP.
Scholz a făcut aceste declaraţii după ce fostul preşedinte american Donald Trump a stârnit indignare printre aliaţii SUA sugerând că Statele Unite ar putea să nu îşi protejeze aliaţii din NATO care nu alocă fonduri suficiente pentru apărare împotriva unei potenţiale invazii ruse.
În timpul mandatului său, Trump a criticat în mod public statele care nu respectă ţinta stabilită de NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.
Luni, cancelarul Scholz a spus că industria de apărare din UE şi Germania trebuie să treacă la producţia de masă de armament dat fiind că războiul din Ucraina a scos la iveală că producătorii europeni au avut mari dificultăţi în a satisface cererea de muniţii.
„Trebuie să trecem de la industria manufacturieră la producţia pe scară largă de echipamente de apărare”, a afirmat Scholz, inaugurând şantierul viitoarei fabrici de armament a concernului Rheinmetall, la Unterlüss, unde se află cel mai important complex industrial militar german.
„Nu doar Statele Unite, dar toate ţările europene trebuie să facă şi mai mult pentru a susţine Ucraina. Angajamentele făcute până acum nu sunt suficiente. Doar puterea Germaniei nu este suficientă”, a spus el.
Potrivit cancelarului, armata şi industria de apărare germane pot conta acum pe angajamentul Berlinului de a respecta ţinta NATO de 2% din PIB.
„Acest lucru este o necesitate urgentă. Pentru că, oricât de dură, aceasta este realitatea: nu trăim în vremuri de pace”, a mai spus Scholz.
El a subliniat că acesta este un ‘semnal’ adresat europenilor de a-şi creşte substanţial baza industriei de apărare.
Potrivit cancelarului, războiul din Ucraina şi ‘ambiţiile imperiale’ ale preşedintelui rus Vladimir Putin reprezintă o ‘ameninţare majoră’, iar ‘cel care vrea pacea trebuie să reuşească să descurajeze eventuali agresori’.
În pofida armelor de miliarde de euro trimise Ucrainei de statele UE de la debutul invaziei ruse, acestea sunt încă departe de a fi atins o capacitate suficientă pentru a sprijini durabil Kievul şi a-şi reface propriile stocuri.
„O apărare puternică necesită o bază industrială solidă. Acesta va vedea lumina zilei dacă noi, europenii, ne vom pune la un loc comenzile, dacă ne vom pune în comun mijloacele şi vom da astfel industriei perspective pentru următorii 10, 20 sau 30 de ani”, a subliniat el.
Scholz a recunoscut că, în această privinţă, Germania a fost multă vreme un rău exemplu, dat fiind că politica de înarmare ‘a fost condusă ca şi când era vorba de a cumpăra un automobil’, fără planificarea pe termen lung de care au nevoie industriile de apărare pentru a investi în capacităţi suplimentare.
„Dacă vreau să cumpăr un (automobil) VW Golf în doi sau trei ani, atunci ştiu astăzi: va exista. E posibil să fiu nevoit să aştept trei sau şase luni pentru el, dar apoi maşina va fi în curte”, a spus el.
„Însă producţia de armament nu funcţionează aşa. Tancuri, obuziere, elicoptere şi sisteme antiaeriene nu se află undeva pe un raft”, a explicat Scholz.
Noua unitate a Rheinmetall urmează să producă începând din 2025 muniţii de artilerie de 155 mm, urcând treptat până la o capacitate de 200.000 de obuze pe an.
Concernul a afirmat că intenţionează să investească 300 milioane de euro şi să creeze în jur de 500 de locuri de muncă.
Rheinmetall îşi propune să producă, pe ansamblul fabricilor sale din Europa, până la 700.000 de obuze de artilerie în 2025, faţă de 400-500.000 în acest an şi 70.000 înainte de războiul din Ucraina.
