Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși și președintele Societății Istorice Ruse, a vorbit despre împărțirea Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia.
Șeful spionajului rus a declarat în cadrul dezbaterii „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul „prăbușirii inevitabile” a acestei țări.
Polonia „se uită îndeaproape” la Liov, iar „partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”, a transmis Serghei Narîșkin, potrivit agenției de presă TASS.
El susține că Ucraina a fost formată abia în perioada sovietică „din terenurile mai multor state vecine atașate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale „peste tot, în special în Europa de Est, au fost exprimate judecăți potrivit cărora, din cauza dezintegrării iminente a Ucrainei, terenurile acesteia vor fi date țărilor vecine”.
Șeful spionajului rus susține că o parte din teritoriul Basarabiei și al Bucovinei de Nord, care a fost cedat
Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene după 1940, continuă să fie de interes pentru România. El a amintit că, în 1991, Parlamentul României „a emis o declarație privind invaliditatea rezultatelor referendumului pentru independența Ucrainei în partea referitoare la Bucovina de Nord, județul Herța și județul Hotin, precum și în legătură cu județul din sudul Basarabiei”.
Șeful spionilor ruși, discurs tras la indigo după Călin Georgescu. Serghei Narîșkin a vorbit despre împărțirea Ucrainei între România, Polonia și Ungaria
Georgescu, despre „teritoriile românești din Ucraina”
Astfel de declarații au fost făcute în spațiul public și de fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu. Cunoscut pentru discursul său controversat și apropierea față de viziuni pro-ruse, el a declarat că „sută la sută se vor schimba frontiere” și că România ar putea revendica o parte din teritoriile ucrainene.
„Se schimbă lumea. Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât, dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord, interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord, corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a declarat el.
Întrebat dacă „pariază pe o împărțire” a teritoriilor, Georgescu a răspuns fără ezitare: „Sută la sută va fi asta. Păi altfel n-au cum! Nu există, drumul e inevitabil.”
Georgescu a continuat să insiste asupra caracterului „istoric” al acestor teritorii, subliniind că „în primul rând sunt ale noastre, istoric”. El a adăugat că „războiul e pierdut” pentru Ucraina, menționând : „vreau România Mare”, un proiect care ar implica recucerirea unor teritorii istorice din fosta Românie Mare.
Kievul l-a acuzat astfel pe Georgescu că „repetă propaganda rusă, ceea ce indică o dependență totală față de stăpânii săi de la Moscova”.
Care este interesul Ungariei
„De exemplu, de unde au venit maghiarii din Mukachevo? Ei nu au fost aduși acolo de Stalin”, a spus Narîșkin. – Transcarpatia a făcut parte din regatul maghiar încă din secolul al XI-lea. Abia după înfrângerea Austro-Ungariei în Primul Război Mondial, această regiune a devenit pentru scurt timp parte a Cehoslovaciei, iar în 1945, în urma negocierilor cu guvernul cehoslovac, a devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene”.
„Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care locuiau aceste pământuri”, a subliniat președintele Societății istorice ruse. El a reamintit că, cu câteva zile înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, în regiunea Transcarpatia a fost organizat un referendum pentru a acorda regiunii statutul de teritoriu autonom. „Propunerea corespunzătoare a fost susținută de aproape 80 la sută dintre alegători. Cu toate acestea, Kievul a preferat să nu ia act de rezultatele voinței poporului”, a declarat Narîșkin.
Interesul Poloniei
Narîșkin susține că Polonia, care a fost supranumită „hiena Europei” la mijlocul secolului trecut, „și-a revendicat întotdeauna așa-numitul Kresy de Est cu cea mai mare consecvență”.
Șeful spionilor ruși, discurs tras la indigo după Călin Georgescu. Serghei Narîșkin a vorbit despre împărțirea Ucrainei între România, Polonia și Ungaria
„Acum Polonia se uită la Lviv și, în general, nu fără motiv”, a declarat el. – Fostul oraș Lemberg este încă renumit pentru frumoasele sale exemple de arhitectură poloneză. Galicia și Volyn au devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene în 1939, ca urmare a campaniei Armatei Roșii poloneze. Înainte de aceasta, conducerea naționalistă a Poloniei a dezvoltat aceste teritorii cu un zel deosebit: zeci de mii de militari polonezi pensionați, așa-numiții siegers, au fost reinstalați acolo și au primit terenuri întinse. Acest lucru explică, în special, aversiunea feroce față de polonezi din partea naționaliștilor ucraineni de atunci și de acum”, a declarat Narîșkin .
