Conflictul din Ucraina, început după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, a evoluat într-un război puternic tehnologizat, în care dronele aeriene, vehiculele maritime fără echipaj și sistemele robotizate joacă un rol din ce în ce mai important, potrivit BBC.
În prezent,ucraina dezvoltă și implementează un program amplu de utilizare a vehiculelor terestre fără echipaj, cunoscute sub numele de UGV (Uncrewed Ground Vehicles), pentru misiuni de luptă, logistică și evacuare.
Aceste sisteme robotizate sunt deja folosite pe front și, potrivit militarilor ucraineni, și-au demonstrat utilitatea în mai multe situații, inclusiv în respingerea atacurilor rusești sau în capturarea unor soldați inamici.
Războiul din Ucraina, un conflict tot mai tehnologizat
În ultimii ani, cerul de deasupra Ucrainei a devenit dominat de drone de supraveghere și de atac, iar în Marea Neagră navele fără echipaj au provocat pierderi importante flotei ruse. În paralel, atenția s-a mutat
tot mai mult către robotica militară terestră.
Oleksandr Afanasiev, comandantul batalionului de vehicule terestre fără echipaj din brigada K2 a armatei ucrainene, afirmă că utilizarea acestor sisteme este deja o realitate pe front.
„Războaiele cu roboți se întâmplă deja”, a declarat acesta.
Unitatea pe care o conduce folosește roboți echipați cu mitraliere Kalashnikov montate pe platforme mobile. Potrivit lui Afanasiev, aceste sisteme pot intra în zone extrem de periculoase pentru infanterie.
„Deschid focul pe un câmp de luptă unde un infanterist s-ar teme să ajungă. Dar un UGV își poate risca existența”, a explicat militarul.
Roboții sunt utilizați și în misiuni kamikaze, fiind încărcați cu explozibili și trimiși pentru a distruge poziții sau adăposturi ale adversarului. Spre deosebire de dronele aeriene, vehiculele terestre se deplasează aproape fără zgomot, ceea ce reduce șansele ca adversarul să detecteze atacul în avans.
Limitele autonomiei pe câmpul de luptă
Deși tehnologia evoluează rapid, deciziile de tragere rămân controlate de operatori umani. Un comandant adjunct al batalionului de tancuri din Brigada 33 Mecanizată, cunoscut sub indicativul „Afghan”, a explicat că această limitare este intenționată.
„UGV-urile moderne sunt parțial autonome. Se pot deplasa singure și pot observa sau detecta inamicul. Dar decizia de a deschide focul este luată de un om, de operator”, a declarat acesta.
Motivul ține de respectarea normelor etice și a dreptului internațional umanitar.
„Roboții pot identifica greșit o persoană sau pot ataca un civil. De aceea decizia finală trebuie luată de un operator”, a adăugat militarul.
Majoritatea acestor sisteme sunt controlate de la distanță prin internet, operatorii aflându-se în zone sigure. Unele vehicule pot fi echipate cu lansatoare de grenade sau pot fi folosite pentru instalarea de mine sau sârmă ghimpată.
Totuși, cea mai mare parte a vehiculelor fără echipaj este folosită în continuare pentru transportul de provizii sau evacuarea răniților.
Roboții, soluție pentru lipsa de personal din Ucraina
Potrivit fostului comandant-șef al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, actual ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, rolul roboților de luptă va crește rapid în viitor.
Într-o intervenție la think tank-ul Chatham House din Londra, acesta a explicat că viitoarele operațiuni militare vor implica grupuri mari de drone coordonate prin inteligență artificială.
„În viitorul apropiat vom vedea zeci sau chiar sute de drone mai inteligente și mai ieftine atacând din direcții și altitudini diferite, din aer, de la sol și de pe mare în același timp”, a declarat Zalujnîi.
Necesitatea este unul dintre factorii principali care accelerează dezvoltarea acestor tehnologii. Dronele aeriene au extins zona periculoasă de pe câmpul de luptă până la 20-25 de kilometri de linia frontului, ceea ce face prezența militarilor mult mai riscantă.
„Ucraina își poate permite să piardă roboți, dar nu își poate permite să piardă soldați pregătiți de luptă”, a spus Afanasiev.
Pe fondul dificultăților de recrutare și al pierderilor de pe front, sistemele robotizate devin tot mai importante pentru menținerea capacității operaționale.
O cursă tehnologică între Ucraina și Rusia
Dezvoltarea roboților de luptă nu este limitată la Ucraina. Rusia lucrează, de asemenea, la sisteme similare. Printre acestea se numără UGV-ul Kuryer, care, potrivit presei ruse, poate fi echipat cu aruncător de flăcări sau cu o mitralieră grea și poate funcționa autonom timp de până la cinci ore.
Armata rusă utilizează și vehicule kamikaze numite „Lyagushka” („Broasca”), încărcate cu explozibili.
Yuriy Poritsky, directorul companiei ucrainene Devdroid, care a produs sute de astfel de roboți pentru armata ucraineană, consideră că confruntările directe între sisteme robotizate sunt inevitabile.
„Mai devreme sau mai târziu vom ajunge într-o situație în care UGV-ul nostru de atac se va confrunta cu UGV-ul lor pe câmpul de luptă. Războaiele cu roboți pot suna ca science-fiction, dar pe câmpul de luptă nu este nimic science-fiction. Este realitatea noastră”, a declarat el.
În paralel, producția acestor sisteme crește rapid. Compania ucraineană Tencore a produs peste 2.000 de vehicule terestre fără echipaj pentru armata ucraineană în 2025, iar directorul Maksym Vasylchenko estimează că cererea ar putea ajunge la aproximativ 40.000 de unități în 2026.
„Dronele de atac vor deveni indispensabile, nu există nicio îndoială”, a spus acesta.
