Mai poate oare România, în acest moment, să plătească pensiile şi salariile bugetarilor? Există un avertisment care a fost lansat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Problema sustenabilității datoriei este mai presantă ca niciodată pentru România, iar credibilitatea politicii fiscale a țării joacă un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor.
De asemenea, în controlul costurilor de împrumut și în asigurarea stabilității macroeconomice pe termen lung, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
‘Peisajul economic global trece prin schimbări semnificative. Guvernele din întreaga lume continuă să se confrunte cu moștenirile pandemiei, tranziția energetică, implicațiile tensiunilor geopolitice și costurile în creștere ale capitalului.
Mai poate România să plătească pensiile şi salariile bugetarilor? Avertismentul lui Mugur Isărescu
În acest context, problemele legate de datoria publică, responsabilitatea fiscală și reziliența economică pe termen lung au devenit prioritare în politica publică’, a spus Mugur Isărescu, conform Agerpres.
Problema este foarte serioasă şi presantă. În acest moment, România este la limita de 55% datorie publică din PIB. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare este foarte clară.
Art. 13, al. 1, stipulează că, „dacă datoria publică depăşeşte 45% din PIB, dar e sub 50% din PIB, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil”.
Cum se observă, „sustenabilitate”, ca şi în ce a spus guvernatorul BNR. Aliniatul 2 spune mai apoi: „Dacă datoria publică depăşeşte 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB”, se întâmplă două lucruri.
Primul este că „Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB”. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum.
Trebuie de asemenea luate „măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”.
Aceasta „prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică”.
Dacă datoria publică depăşeşte 55% din PIB, dar e sub 60% din PIB, „Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public”.
Şi aceasta se face tot printr-un act normativ, în următorul semestru. În fine, dacă datoria depăşeşte 60% din PIB, atunci Guvernul e obligat să ia măsuri pentru micşorarea cheltuielilor totale.
Având în vedere ponderea foarte mare, în România, a pensiilor şi salariilor bugetarilor, este clar că putem înlocui sintagma „cheltuieli totale privind asistenţa socială” cu pensiile şi salarii bugetare.
Unde suntem acum? Pe metodologie europeană (ESA), datoria publică este puţin sub 55% din PIB. Pe metodologie românească (adică pe cash), suntem peste. Aşa cum am mai explicat, Ministerul Finanţelor şi-a făcut o tradiţie din a se ascunde după deget de ochiul Bruxelles-ului.
Asta cu deficitul pe cash o ştim doar noi, Comisia Europeană nu, pentru că nu o poate vedea. Evident, oficialii europeni ştiu şi de asta şi ne tot spun ce ne spun, dar, legal vorbind, nu ştiu.
Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR – Foto: INQUAM PHOTOS/Malina Norocea
Problema, acum, se reduce la chestiunea pusă pe tapet de Mugur Isărescu: este sustenabil ce face România? Pentru că Italia are o datorie publică de 137,3% din PIB.
Iar răspunsul este simplu: economia Italiei e una dintre cele mai puternice din UE, în pofida tradiţiei naţionale, de a fi gestionată de guvernanţi iresponsabili.
Aşadar, Italia îşi permite, datoria publică de 137% este sustenabilă. Întrebarea rămâne dacă cea de 55% a României e şi ea sustenabilă.
